Aripi frante,dar totusi zbor…partea a II-a

5 Iun

Un nou vis…o noua speranta?

Dupa trecerea examenului de Bacalaureat,se putea gandi la o noua strada…care va putea sa-i schimbe acest destin nefast pentru el.Era in fata unei decizii dificile,trebuia sa aiba in vizor situatia economica,cea a sanatatii si in primul rand frica de necunoscut.
„Oare ma voi putea acomoda cu un nou stil de viata?Nu voi avea greutati a intelege o mentalitate noua spre deosebire de a noastra?Imi vor lipsi cei dragi mie?…cu siguranta da”.Multe alte intrebari il copleseau,dar mai rau de atat ce putea fii?Trebuia sa incerce,sa lupte sa-i fie mult mai bine!
Si astfel,acesta a decis sa-si faca studiile universitare in strainatate,departe de cei dragi lui,amicii si restul familiei.Dar in viata e nevoie de multe sacrificii,trebuie sa luptam sa ne construim drumul nostru,sa ne pastram controlul ce ne defineste,sa plecam sa cautam linistea altundeva!Toate deciziile trebuie luate cu cap,gandite foarte bine…dar fara frica.Viata merita traita in complexitatea ei,asumandu-ti si anumite riscuri,fie buna sau fie rea!
Unicul motiv care l-a influentat pe acest copil sa ia aceasta decizie,era prezenta mamei.
Mama persoana care e considerata in raport cu fiii ei,cuvantul cel mai sublim si mai important pentru un copil,cea care ar face absolut orice sacrificiu pentru fiul ei,nume pe care i-l dau copiii acestei femei.
Acest copil a fost destul departe de mama sa,aceasta a fost prezenta sufleteste,dar nu si fizic in viata acestui copil timp de 10 ani de zile.Era cu adevarat o ambitie foarte puternica,pentru a putea strange din nou la piept MAMA!
Sincer pot spune ca e un nou vis…o noua speranta pentru personajul meu!

Totul de la 0 …

Era o perioada fericita din viata sa…dar totusi era foarte multa confuzie,un haos total…era vara…inca nu s-a regasit,nu stia ce anume i-si dorea. Radea si plangea din orice,inca aceleasi stari schimbatoare ce au fost si inainte,inca…offf. Avea doua persoane alaturi (mama si ea…R) mai mult ca oricand. Si totusi,inca avea o stare de aceea in care nu astepta nimic…a pierdut ceva foarte special,o persoana care merita tot respectul din aceasta lume,trecutul influenteaza insa,din pacate! Vi s-a intamplat vreodata? Sa va ganditi ca timpul trece fara rost? Si ca nu exista un motiv ca sa astepti ceva in viitor?

Cum putem stii de-a ales bine? Aceasta era intrebarea care-l sufoca, ii dadea aceasta stare de confuzie…toata intrebariile,toate raspunsurile in materie,adunate prin experientele anterioare…s-au prabusit in fata unui adevar destul de simplu! E ca atunci dimineata cand te indrepti spre fereastra,tragi perdelele ce tineau intuneric, realitatea din jur ti se arata deodata, altfel de cum o stiam noi,acesta este un raspuns…sa pretuim viata asa cum e!

Aceasta a fost concluzia trasa la finalul ultimei guri de cafea din acea dimineata de vara…si e posibil ca personajul nostru sa aiba dreptate,dar caracterul meu nu-mi permite sa-i accept convingerea,insa ratiunea ma trage de limba sa nu o mai zic si la altii.

Prima mangaiere a destinului…

Este nevoie doar de o atingere…pentru a se schimba totul in ceva foarte frumos!

Chiar asa este! Multi sunt de parere ca este noroc,dar eu sunt de parere ca este destinul…deoarece norocul nu i-ar fii putut aduce acest lucru…la ce ma refer? la o noua poveste de dragoste.

Baiatul X este cam pretentios la fete,ma rog nu pot spune pretentios  si destinul i-a adus aceasta persoana R. Cum a intrat in vorba cu ea? Pai nu o sa ma credeti, dar totul a pornit pe hi5, cateva commentarii, apoi au inceput sa vorbeasca prin mesaje,schimb de id-uri si au urmat convorbiri interminabile pe messenger,pana la prima intalnire,cu putin timp in urma…atunci ceva extraordinar s-a intamplat…in prima clipa cand ne-am vazut,parasiti de orice urma de gandire,in acel moment eram ghidati doar de sentimente ne-am sarutat…a inceput o frumoasa poveste de dragoste…cum am spus de la inceput,posibila datorita destinului.

Asa e viata…cruda uneori,momente care mai de care,atunci puteam spune ca era una dintre cele mai fericite zile din viata personajului meu. A fost un vis,toata ziua impreuna…traia momente de scris intr-o carte veche,unde nimeni nu poate ajunge…si chiar asta fac,stim doar noi…

Atunci se intelegeau mai bine ca niciodata…oare cat va dura? Cat timp
va sta soarele si pe strada lui? dificila intrebare…ramane sa rasfoim incontinuare pentru a afla acest raspuns!

Probleme exterioare…

Nu e totul asa de roz precum se pare,unele probleme tot apar pentru el,nu erau neaparat ale sale,dar care totusi aveau o influenta foarte mare asupra sa. Deoarece au avut loc, sub ochii sai, sub „umbrela” sa, in casa sa…Trei luni dificile, stres,tensiune,multe altele…dar care au durut prea mult…Dupa toate acestea frica,ura,neincrederea au cucerit sufletul acestui baiat…semne de slabiciune acesta e primul moment de clatinare…mult prea multe au fost de-a lungul vietii sale. Desi s-au intamplat atatea, au fost facute anumite promisiuni de o anumita persoana. In spatele acestora se ascundeau ganduri perfide, care vor vatama toata increderea acordata de catre personajul nostru acestei persoane.

Un rau nu vine niciodata singur…pe o durata de cateva luni foarte multe schimbari au loc in viata personajului.Multe alte cuvinte ar putea umple aceste randuri,dar consider ca nu sunt asa importante pentru a fii relatate, acest lucru il zic acum, atunci nu as fii putut spune acelasi lucru…frica de conceptia celor din jur,alta mentalitate,alt mod de a vedea lucrucrile.

Alte strazi,ciudat!

Stiu doar ei… ca orice vis si al lor se spulbera…o alta lovitura pentru el! Sa vedem cum au stat lucrurile,vreau sa fiu narator-personaj,sa vad cum gandea in acele momente personajul nostru…

„De ce nu pot fi fericit?De ce?Cand imi doresc atat de mult?

Ani de zile am fost pus la atatea incercari,am trecut toate probele…de la singuratate,la starea sanatatii,la nevoile financiare…la nevoia mamei langa mine…A sosit si momentul meu..am fost fericit! Sa mai fie doar o secunda dintr-o ora,o zi dintr-o luna,o luna dintr-un an…doar atat imi doresc…doar atat dintr-un vis perfect! Aveam toata viata pentru noi!

Simt .. pamantul de sub picioare simt cum se misca,imi tremura genunchi,le aud sunetul,parca se sfarama,putin cate putin…strig , dar nimeni nu ma aude..pentru prima data in viata am nevoie de ajutor! Jur…e un haos,greu de inteles…apus sau rasarit? Alb sau negru? Da sau nu?

Renunta la vise,sunt lucruri interzise,sunt doar idei fixe,nu pot fii atinse!”

E ceva greu de inteles,sincer nu o pot face nici eu,nu a-si fii in stare sa il ajut cu ceva! sa schimb aceasta poveste,sa trec la cealalata latura,cea fictiva…sa inventez parcursul acestei povesti de viata…sa modific cursul apei,oare are acelasi farmec?!

Timpul,masuratorul vietii….

„…au trecut 5 saptamani.Daca 7 zile erau ca 7 luni,ca 7 ani,ca 7rani adanci,5 saptamani sunt deja 5 eternitati!Dar totusi uite ca au trecut 5 saptamani…sfarsite-nesfarsite.Privesc in fata si tu nu distingi nimic.Privesc in spate si tu nu vezi drumul pe care am pasit ca sa ajungem aici.Ne-am tarat,pe branci,prin praf…totusi,am fost acolo,am trecut pe acolo…Am plans in aceea zi,dupa ce am vomitat si m-am simtit la pamant,umilit de slabiciunea ta,pe care nici tu nu ti-o intelegeai…ma razbunasem pe propriul meu corp,flamand de fiinta iubita,dar departe de ea,ca si cand eram vinovat de aceasta departare! mi-am adus acest sarman corp la limita de jos…dar nu am rezolvat nimic!

Totul ti-a iesit din minte,si acum,pauza,nimic gol…

Nu ai mai privit in aceiasi directie,poza cu noi la gunoi ai aruncat-o…e intuneric printre draperii.Marti noaptea.de ce?pentru?dor de ea…5eternitati deja!

Si cate eternitati voi mai putea inca sa mai rezist???”

Speranta moare ultima! personajul i-si leaga ultima speranta de trecerea timpului,care in conceptia sa,va vindeca totul…si sunt de acord cu el!

Va continua?

Dupa toate aceste lucruri, personajul incet incet si-a revenit, e total schimbat dupa toate cele intamplate.Desi la inceput gandea doar negativ. Dar cand te astepti mai putin,apar si acele persoane care te ajuta cu adevarat si chiar capabile sa-ti schimbe viata…sa iti dea un motiv sa lupti…cursul vietii continua,o alta gandire,o alta strada…

„Sa te indragostesti este o stare de gratie,dar care se intampla de doua sau trei ori in viata!”

Sfarsit

Referitor la titlul acestui capitol,nu stiu daca aceasta poveste va continua…sunt multe circumstante care m-ar putea determina sa fac acest lucru!

Dar ca incheiere,sper ca a fost pe placul vostru,accept criticiile cu bratele deschise la fel si aprecieriile!

2 Răspunsuri to “Aripi frante,dar totusi zbor…partea a II-a”

  1. Adelina 6 Iunie 2011 la 2:12 pm #

    ce’a mai interesanta poveste ce am citito vreodata🙂
    bravo😡 continua cosi:*

  2. Roxy Georgeana 26 Iunie 2011 la 2:23 pm #

    idem Ade,prea interesanta e pagina asta:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

P.N.

Cuvinte cap la cap

biovivoblog

Bio este viata

Anca Olteanu

articole

ramonadumy

This WordPress.com site is the bee's knees

Nemesis

CÂND ȘEZI ÎNTRE ÎNȚELEPȚI, SĂ ASCULȚI MAI MULT DECÂT SĂ VORBEȘTI!

Nemesis Galaxy

Când șezi între înțelepți, să asculți mai mult decât să vorbești!

ROXANA Iuliana

Articole Economice

Blog eRomania

Blog-ul national al eRomaniei

ASoldat

Cand sezi intre intelepti,sa asculti mai mult decat sa vorbesti!!!

devil69angel

Cand sezi intre intelepti,sa asculti mai mult decat sa vorbesti!!!

Idei de afaceri

Idei de afaceri si planuri de afaceri profitabile

TED Blog

The TED Blog shares interesting news about TED, TED Talks video, the TED Prize and more.

Becky927's Blog

The day that you stop running is the day that you arrive!

ฉันรักคุณ

if you cannot be a poet, be the poem

●◦ ◦●◦ Someday. Somewhere. Somehow. ◦●◦ ●◦

●◦ ◦●◦ Câteodată plângi râzând, stai mergând, crezi visând, te sufoci respirând, urăşti iubind, pleci venind, te pierzi gândind şi mori trăind. ◦●◦ ◦●

%d blogeri au apreciat asta: